Fiindcă tot e vremea colindelor, uite ce am găsit în căsuța poștală a lui Tândală. Și dacă tot am găsit-o, îi dăm drumul în lume:
În fiecare an, sărbătoarea nașterii lui Isus ne găsește în aceeași forfotă specifică perioadei, în zoala căreia pregătim masa de Crăciun, împodobim casa cu tot felul de kitch-uri din plastic și să nu uităm de nelipsitul brad care, deși obicei păgân, e nelipsit din casele creștinilor. Cu toate acestea, încet, încet, ne apropiem de momentul în care Isus se va naște, din nou, în inimile noastre. Dar cum prevestim această minune a nașterii? Prin colinde/corinde/corinzi/colinzi! În momentul în care co-linzi, cânți împreună cu cineva un cântec de Crăciun. Așa îmi și veni ideea de a scrie aceste rânduri, practic, încercând să înțeleg sensul unor versuri din cântecele de Crăciun. Nu m-am dus mai departe de colinda pe care fredonând-o în timp ce făceam alte lucruri la laptop, m-a surprins cu câtă ușurință, aproape inconștient, m-a făcut să cânt despre niște lucruri pe care nu le înțelegeam. Pentru o mai bună înțelegere, totuși, am dat un search pe Google să mă asigur că înțeleg bine versurile lui Hrușcă și… da, înțelesesem bine.
Linu-i lin şi iară lin
Bate vântu’ cât e lin,
Frunză verde de mălin.
Înțeleg că ceva e lin, inițial am crezut că e vorba de vânt, dar nu e vorba de vânt, deci admitem că ceva e lin, neavând importanță de anume. Ei, revelația inexistenței vreunui sens, apare în versul al doilea. …Bate vântu’ cât e lin…Ce anume e lin în timp ce bate vântul? M-am gândit că poate ar fi vorba de vântul care bate lin, dar atunci ar fi trebui să sune astfel: Bate vântu’ cătilin (cătinel/cătingan= încet, domol, lin), după cum înțelesesem eu până să aflu versurile pe Google. Dar nu e așa! Deci nu știm ce înseamnă versul al doilea. Ori bate vântul, ori bate lin, ori vântul bate în timp ce altceva e lin. Probabil nu vom știi niciodată sau după cum știm deja, important de să cântăm corinzi și gata! Fără atâtea întrebări! Ajungem la cel de-al treilea vers care ne povestește despre o frunză verde de mălin. Măi, sinceră să fiu, nu știu ce fel de legătură e între mălin sau liliac și această sărbătoare. Mă întreb dacă în Ierusalim crește acest copac, dacă are vreo legătură cu scena nașterii și îmi răspund tot tu că nu are și, mai mult de atât, mălinul nici măcar nu mai e verde în momentul în care noi îl invocăm, deci iarna. Până acum colinda ne spune … nimic. Mai departe.
Sculaţi gazde, nu dormiţi
Că nu-i vremea de dormit.
Că-i vremea de sculat
Casele de aşezat.
Aici aflăm că poate fi dimineață și că oamenii dorm prea mult, iar colinda le spune să își facă paturile. Cam atât aflăm, nimic însă care să facă trimitere la Crăciun.
Apropiindu-ne ușor, ușor de finalul cântecului aflăm că vin țiganii la ușă ca să ne vândă buchețele de brândușe. Și dacă îî scoatem afară pe ușă, ei vor intra pe geam, doar doar le-om cumpăra niște flori de data asta domnești. Nu știm să se fi creat brândușe de iarnă, dar din moment ce există deja de primavară și toamnă, de ce nu ar exista și de iarnă. Deci,
Pă la uşă cu brânduşa,
La fereşti cu flori domneşti.
De ce cântăm despre flori când noi ar trebui să cântăm despre o minune sau despre semnificația acesteia în viețile noastre? Că așa!
Șiiiiii..am ajuns la ultimul distih care ne anunță că se termină corinda.
Şi colinda nu-i mai multă
Să trăia’ cine-o ascultă.
Eu aș zice:
Să-nțelea’ cine ascultă
O colindă mai ocultă!
Cam așa perpetuăm noi o tradiție care dacă e tradiție trebuie perpetuată. Așa corinzi, așa obiceiuri preluate. Încercând în final să revenim la puțină seriozitate, atât anumite colinde (vezi Domn Domn să-nălțăm, Linu-i lin ș.a.), cât și în alte obiceiuri de Crăciun, au în comun o serie de influențe care își au rădăcina în păgânism. Ei, păgânii, sărbătoreau în ziua de 25 decembrie ziua sau sărbătoarea Soarelui. Ulterior, în primul segmet al arcului peste timp această sărbătoare s-a suprapus cu sărbătoarea nașterii lui Isus, El fiind cel care a devenit simbolul Soarelui, de unde printr-o împletire nefericită de circumstanțe s-au preluat și o serie de tradiții păgâne. De atunci și până se păstrează tradiția deghizării de Crăciun în capre și urși și mersul prin casele oamenilor pentru a le arăta că și animalele pot imita comportamentul oamenilor. (vezi ironia)
Stimate cititor,
Materialul de mai sus are caracteristicile unei scrieri satirice. Prin urmare, scopul acestuia este de a ridiculiza, de a critica anumite obiceiuri ale societății, cu scopul de a le îndrepta. Niciun colindăreț nu își propune să degradeze „și mai tare aura acestor datini”, ci dimpotrivă, își propune să scoată la iveală acele lucruri care nu ne reprezintă ca români sau Ca Creștini. Am observat că vă simțiți ofensat de acel „Google distanță”; eu vă propun un Youtube (că tot știți ce se găsește pe acolo) ca să documentați și dumneavostră aceste versuri. În final, să nu uităm că mai e încă timp pentru a-i scrie Moșului și a-i cere să ne aducă puțin simț al umorului! Vă doresc un Crăciun plin cu daruri folositoare!
Colindărețul
Simt nevoia de a va da un raspuns.
1.inteleg ca sunteti un site/publicatie sau media care se ocupa cu a ” ridiculariza anumite obiceiuri ale societatii cu scopul de a le indrepta”, cum ar fi politica…Ceea ce nu inteleg de ce ati vrea sa ridicularizati cu scopul indreptarii unor obiceiuri care exista de cand neamul romanesc, prin care ne atribuim, noi romanii, un statut unic printre tarile europene si nu numai, prin care iesim in evidenta, obiceiuri unice,cu cantece si porturi populare specifice.
2.citez din ce ati scris : “Niciun colindăreț nu își propune să degradeze….. își propune să scoată la iveală acele lucruri care nu ne reprezintă ca români…..” . Si va intreb, ce anume din acestea nu ne reprezinta,colindele? Realizati un chestionar de opinie in randul romanilor, si veti realiza, poate cu stupoare, ca acest domn Hrusca, reuseste sa aduca o particica din Craciunul de alta data…ori mai pot da un exemplu cum ar fi Lese.Acesti stimati domni, au batut sate, catune, comune in cautarea unor cantece cu stampila anilor multi trecute peste acestea, cu scopul de a nu uita sa ne intoarcem la radacini
3.Data viitoare cand aveti intentia de a scrie un reportaj cu specific satiric, rog documentarea specifica, pt ca daca nu altfel reusiti sa va ridicularizati pe voi, ori asta nu trebuie sa se intample, pentru ca aveti responsabilitatea de a fi un model pentru cititori.
Sunt profund afectat de gandul ca tezaurul roman este ridicularizat, ca anumiti oameni traiesc cu gandul ca acesta trebuie indreptat.
Draga ich,
Esti pentru prima oara pe site-ul http://www.salajulpursisimplu.ro/ ? probabil ca nu…si totusi nu ai reusit sa observi rubrica la care ne aflam. Asa ca, te rog, dai scroll (roteste roata soarecului) in partea de sus a paginii unde vei descoperi ca suntem la rubrica “Tândală.” (casuta cu fondul alb). Ce-ti sugereaza aceasta denumire? Te asteptai sa gasesti metaanalize ale unor studii statistice despre frecventa angiocardiopatiei congenitale cianogene in populatie? daca da, trebuia sa folosesti acel “x” din dreapta ferestrei deschise cu acest site si sa ne parasesti. Daca nu, atunci puteai sa te bucuri de calitatea umorului (care este din belsug in acest caz) sau nu (si din nou, sa ne parasesti)! Insa nu te apuca dumneata, pseudo-critic literar uitat de vreme sa faci analiza de continut, pentru ca pur si simplu nu se preteaza la acest tip de material. Acest tip de material este elaborat pentru a starni zambete/rasete la cei ce poseda receptori pentru texte umoristice. Cine n-are astfel de receptori, ori sa-si faca rost, ori sa-si caute de lucru in alta parte.
Sarbatori fericite!
Subscriu acestui reportaj, care se vrea a fi documentat in ceea ce priveste datinile romanesti, care si asa isi pierd valoarea si palesc in fata timpului si colac peste pupaza mai vine si un……ziarist, reporter….. cum s-o fi numind el in zilele noastre, se mai semneaza si ”Colindaretul” si degradeaza si mai tare aura minunata a acestor datini.
Pai domnule, cand va fi sa strabati atatea sate in cautarea unor cantece care isi au radacinile bine implantate in ceea ce numim noi Romania traditionala, nu doar la un Google distanta,ca vezi doamne te-ai documentat, pai atunci sa iti permiti sa-ti bati joc de ceva ce strabunicii tai, ai mei si a tuturora au lasat in urma ca tezaur folcloric….
Sau mai bine da un Youtube si cauta pitipoance gen Elena Gheorghe sau Conectatu’ ala, ca sunt sigura ca pentru tine si multi altii ca tine, au un inteles mai bun.
Si sa inchei….asta se chiama promovarea OBICEIURILOR TRADITIONALE.Rusine!!