”- Cam amu-i vremea comlăuli, aprilie, mai. Că numa amu-i bun câtî-i crud, după ce îmbătrânește nu-i mai bun! Comlău îl poț face în fel și tip! Și zamă, și scăzut și cu carnie și cu porodici, da și cu laptie prins uări groștior. Amu afli comlău pă garduri, pân gredini, pă stini, mai cătă vale. Să aduci cam on brățuc die snicele ruptie cătă vârv, undie-s mugurii și frunzăle mai mnici și mai crudie. Acasă rupti mugurii, frunzăle și partie din sniciea, care-i mai crudă și să nu hie lemnoasă. Le rupti așe die doi-tri țenti. Le speli binie și le lași în lășcar să să scurgă. Ț-oi spunie cum faci zama die fasole cu comlău.

-Ăsta-i hamei, nu-i așa?

-Hemei, comlău, îi zâce hiecare cum ști și cum o auzât di la ciia mai bătrâni. Ungurii îi zâc komló. Pân altie părț coată die iel oaminii și-l pun în gredini și cătă toamnă când să fac căciuliile le culeg și fac bere. Jancsika nie tăt spunia că iel o văzut cum creștie comlău drept în sus și die tri patru, metri, pă la Oradia Mare, pă la Arad, pă undie umbla iel, că tare mult umbla cu ORACA, după marhă și după porci. Fasolea o pui la moi die cu sara. Cam on blid die fasole să aleji. Îi punie amu carnie proaspătă, că tătă iarna ai pus tăt cioantie afumatie! Coată oarece coaste, coada nieapărat că știi că acolo-i dulceața zămnii și mai pui, die ai, on dărăbuț die carnie macră. Corățăști morcod, țeler, ciapă, petrinjel, o thipărușe dulce. Pui naintie carnia la hiert în apă rece cu sare. Văd că ai oală nuoauă, jumulțâtă!

-Da, am primit niște oale noi direct de la fabrică. Zmălțuite. Foarte bune! Ai avut dreptate, parcă altfel are gustul mâncarea făcută în vasele zmălțuite. O să le încerc pe toate.

-Văzut-ai că tăt la vorba me ai ajuns cu oalile? Când începe carnia a hierbe, spumuiești când trebe ș-apoi pui zărzăvatu, ciapa, thipărușa și mai pui o legătură die frunză die țeler și die tarcon. Tăt amu leji și tri hire die ai verdie și le pui și pă iele în zamă. Lași zama să hiarbă căthingan. Până hierb iele, pui dietilindi fasolea muietă în apă rece cu o lingură die broză și o lași să deie on clocot. Spumuiești, că face spumă bugăt die multă di la broză, spumuiești și strecori fasolea și o pui în oala cu carnie. Or hierbe iele tăitie laolaltă încet, încetuț… După ce vez că tăitie-s hiertie, scoț ciapa, aiu, frunzăle și thipărușa și în locu lor pui comlău ciuntat și spălat. După ce și comlău s-o hiert, iei oala di pă foc și scoț înt-on blid carnia și zărzăvatu.

În altu laboș ti punie și-i face pârgălașu: tai partia albă di la o legătură die ciapă și di la tri hire die ai verdie. Mai tai coscuță o thipărușe dulce uări pui thipărușe măcinată di la borcan. Le pui să să cârcălească înt-o lingură die oloi, adauji o lingură die fărină nulașe și o lingurucă die poprică dulcie. Potolești cu o finjie die zamă die porodici, dai on clocot și pui păstă pârgălaș din zama hierbintie. Lași să hiarbă binie laolaltă și-l torni în oala cu zamă. Mai dai on clocot bun. Adauji carnia și morcodu tăietie și acrești cum îț place cu uățăt. Ai cam gătat zama! Taie o ciapă roșie scrijele, oloiești-o binie, că mnică nu-ț mai trebe, numa oarece coaje die ptită! Iubască-Vă Dumniezo pă tăț!”