” – În tătă casa să face zama asta. Curethiu să face în tătă gredina, oareșce zărzăvat tăt să află. Carnia, după cum ai, o pui uări n-o pui!

Poț face zama die curethi cu carnie afumată, cu cărnaț, c u carnie die galiță uări die dhițăl. O poț face și cu carnie proaspătă die porc. Poț s-o faci și fără carnie. O faci dulce, uări mai acruță. Cum îț place o faci!

Dacă ai dărabu aista die carnie die porc cum ai tu, di pă tiept, nici tare gras da nici săc, din carnia asta-i face zama!

Îț mai trebe o broajbă die curethi dulce, o ciapă, doi morcoz, on petrinjel și on pestirnac, thipărușe dulce, țeler cu frunză cu tăt, tri hire die cimbru.

Corățăști zărzăvatu și-l tai cum îț place.

Tai ciapa și thipărușa roșie scrijele. Ceielaltă thipărușe o lași întreagă.

Amu tai și carnia scrijele cam ca palma și groasă cam di-on jejit.

În oala în care-i face zama pui oloi și friji carnia și p-o partie și pă ceielaltă. Pui sare și thiperi. Pui păstă carnie ciapa tăietă, amesteci și le friji laolaltă. Pui apă caldă cam câtă gâniești că-ț trebe. Țânie mintie că pui și curethiu în zamă! Leji frunzăle cătă cimbru și le pui în oală. Tăt amu pui pestirnacu crestat și thipărușa rămasă întreagă. Lași să hiarbă și la o vreme adauji zărzăvatu tăiet și, mai apoi, thipărușa roșie tăietă.

Până hierb iele, tie pui și tai curethiu. Cum vrei îl tai, ca tomajii mai subțâri, ca laștile, da nu lunji tare, poț să-l tai coștie.

Scoț carnia după ce o hiert binie, scoț și thipărușa, pestirnacu și frunzăle. Pui curethiu, amesteci și vez die sare. Lași să hiarbă curethiu. Nu-i trebe mult și hierbe, că-i curethi proaspăt și frajed.

Până hierbe curethiu poț tăiea carnia dăraburi mnici. Nu-i musai s-o tai, o poț lăsa și scrijele, dacă știi câtie scrijele ai pus și câț îț hi la masă, să le ajungă la tăț!

Zama asta, până aci, îi gata. O zamă limpedie și tare dulce! O poț lăsa așe, pui numa carnia napoi în oală și mai pui morar verdie. Cinie vre își poatie punie și groștior.

Da poț găta zama și în altu fel. Faci dietilindi o îngroșală. Noa, nu strâmba din nari că n-am zâs rântaș! Nici rântașu nu-i rău dacă-l știi face. Nu trebe să arz fărina, nu trebe să arz poprica, nu trebe să arz nimnică! Așe că ascultă aci, am zâs îngroșală. Și o faci ia-șe-ni: pui înt-on laboș mnic o lingură die oloi, pui fărină, amesteci una-n-tr-una, nu arz mnică cum ț-am spus, numa amesteci. Traji di pă foc, pui poprică dulce, amesteci și potolești cu on păhar uări duoauă die zamă hiartă die porodici, cum ai pus pă iarnă. Pui laboșu iară pă foc, lași să hiarbă ș-amu îi vidiea cum să îngroașe. Da începti să adauji zupă caldă și tăt adauji și tăt lași să hiarbă. La o vreme torni îngroșala în zamă, mai dai on clocot bun și ai gătat zama, mai acruță și mai roșie.

Noa ni că ai făcut zama în duoauă feluri, dreptu-i? Să știi că nici doamnile pă la care am lucrat, nici jidovăncile, nici unguroicile, nu să fereau die îngroșală! Încă iele, die multie uări, făcieau îngroșala cu unt! Și punieau unt bugăt die mult. Că așe o văzut iele la oraș!

Pui carnia în zama roșie și mai pui, cî die binie, morar verdie tăiet mânânțăl.

Dumniezo să V-ajutie să trăiț sânătoși! Numa binie!”