” – Știi tu ce-i ciorângu? Ciorângu îi ajutoru păcuraruli. El stă cam tătă vreamea la stână cu uăile. Rar vinie în sat. Stă și sângur și cam ști ce are die făcut pă lângă uăi. Le învață pă rând pă tăitie. Face și die mâncare câtiodată, mai ales zămuri. Le face din ce are la stână. Păcuraru, care-i gospodar, cam are tăt ce-i trebe. Zama asta o poț face și cu on ciont afumat, da și numa cu clisă. Ce-ț spui amu îi zamă cu păstramă die oaie. Uări die berbec, die capră, die care a hi.

Păstrama să cam uscă stând acățată pă oareundie pân colibă. Da o speli binie, o lași în apă a vreme dacă-i tare uscată și mai apoi o opărești. Di-amu o poț punie la hiert în ceaon cu o ciapă, doi morcoz, on petrinjel și frunză die leuștian. O lași să hiarbă căthingan, nu-i grabă, că la uăi ai tătă vremea di pă lume! Noa, după ce o hiert binie și s-o muiet, scoț carnia și zărzăvatu din zupă. Și în zupa ceie pui la hiert o legătură bună die ciapă verdie și on hir die ai. le tai mânânțăl și le pui la hiert. Die ai, tai și o thipărușe dulce. Ba și una usturoaie, thipărușe usturoaie!

La zama asta mere. Până hierb iele acolo,corățăști tri-patru pere die pământ și le tai coștie. Le pui și pă iele în zamă. Punie și o floare, duoauă die morar să hiarbă în zamă. Doamnie bun gust dă la mâncare floarea die morar! Tăt morar îi, da floarea, plină die sămânță, cu tătuli alt gust dă la mâncare! Numa cearcă și nu țî bănui! Punie zăru înt-o uălucă mai mnică să hiarbă. Ciorângu puniea zăru să să încălzască încă di la început. Îl puniea înt-o ulcică p-o ptiatră lângă foc. Până ce hierbiea zama și zăru iera hiert. Poț punie și în zăr floare die morar. Pui zăru în oala cu zamă și mai lași să hiarbă.

Dacă țî să-mpare că nu-i bugăt die acru zăru, poț punie și on bliduț die goghiță în zamă. Pă alea nu le hierz mult să nu să zdrobască tare. Tai păstrama, morcodu și petrinjelu și le țâpti în zamă. Câtiodată păcuraru puniea și on pumn die păsat în zama asta, așe să mai îngroșea mâncare. Zama asta o faci încet, cu grije pântre altie treburi. Că așe face și ciorângu. Și păcuraru. Lucră ce are die lucru cu uăile și punie și ciaunu cu oareșce mâncare pă foc. Doamnie ajută! Sânătatie și bucurii!”