Sincer, nu știu cum o fi fost denumită peștera asta de cel care a descoperit-o primul. Cert e că eu am descoperit-o în felul meu, copil fiind, și nu m-am întrebat niciodată dacă a mai descoperit-o careva înaintea mea, și nici dacă are vreun nume. Îi ziceam, simplu, peșteră. Acum, stând deasupra peșterii, mi-am zis: ”Pentru mine, de acum înainte, o să se numească Peștera Copilăriei”.
Pacat ca s-a distrus padurea si se distruge ( vezi intratea de la Cabana Pionierilor) , era ca un parc natural, acum au ramas cate un copac si multa mizerie…
Da, e mare păcat. Pe lângă interesul financiar, care trece cu tăvălugul peste pădure, mai e și nepăsarea oamenilor care ajung acolo și care aruncă mizerii pe unde apucă