– Mami, mami… , își întoarse un băiețel de vreo 7, 8 anișori capul înspre mama lui, scuturând ciucurul din vârful căciuliței. Ce amintiri să-ți mai spun? Că mai am 1 la sută și mi-e plin capul de amintiri. Așa-i, mami?

– Da, mami, i-a răspuns mama, privindu-l cu acea privire pe care doar mamele o au, clătinând a drag din cap, un fel de mângâiere a încuviințare.

N-am putut să nu zâmbesc larg, auzindu-i și privindu-le dialogul gesturilor. Pentru băiețel, amintirile care mai aveau puțin și îi umpleau capul vin dintr-o cu totul altă parte a vieții, și în cu totul alt fel decât pentru mama lui, cea care îl privea cu drag.

– Deci, mami, ce amintire să îți mai spun?

Aș fi încetinit pasul, să ascult ce amintire avea să-i mai povestească băiețelul mamei lui, însă n-am vrut să fiu un intrus în toată povestea asta a lor. Am plecat cu tot cu povestea amintirilor, chiar dacă ale mele erau tăcute, venind de-a valma, din toate părțile.

Amintirile… sunt crâmpeie de viață care îți revin în minte atunci când ceva ori cineva deschide ușa înspre acolo, înspre ceea ce ai trăit cândva, undeva.

Uneori, amintirile par atât de aievea, încât te iau pe sus și te trag înapoi spre ”undeva, cândva”, și e aproape ca o reîntoarcere acasă trecerea asta în timp.

Câteodată ”îți aduci aminte de Roma?” are ca răspuns, în celălalt capăt, o ridicare nepăsătoare din umeri. Și atunci închizi repede ochii, strângând pumnii ca să nu te doară, încercând să dai la o parte amintirile.

Câteodată ajungi să te regăsești și zâmbești, iar zâmbetul creat de trecerea asta în timp e una care îți luminează ființa. Dar amintirile, chiar dacă fac parte din tine, nu pot ține locul vieții. Oricât te-ai agăța de ele, tot ce ai tu, ca om, e ”acum”.  Și ca să trăiești cu adevărat (da, creând amintiri) nu poți să te agăți de ”îți mai aduci aminte?”. Poate doar de vise. Ori, la fel ca băiețelul care mai avea 1 la sută și i se umplea capul de amintiri, să le privești ca pe începutul unei povești, o poveste care ține pasul cu tine cel de acum. Pentru că asta e tot ce ai: ”acum”.