Vernisajul expoziţiei taberei pictorilor participanţi la cea de a VII-a ediţie a Taberei de Pictură din cadrul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, care s-a desfășurat în perioada 8 – 18 octombrie 2018, la Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, va avea loc joi, 18 octombrie 2018, ora 18.00, la Galeria de Artă a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj.

Expoziția vă propune lucrări de pictură realizate de artiștii participanți la cea de a VII-a ediție a Simpozionului internațional de arte vizuale „Arta în grădină”, desfășurat la Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou.
Expun: HOREA PAȘTINA (București) / MIHAI SÂRBULESCU (București) / CRISTIAN DIȚOIU (București) / MARIAN DOBRE (Cluj-Napoca) / VALERIU PALADI (Bologna – Italia) / ALEXANDRU ANTONESCU (Alba Iulia) / GEORGE MIRCEA (București) / CRINELA ANTONESCU (Alba Iulia) și RADU ȘERBAN (Cluj-Napoca).

Alături de artiștii profesioniști, într-o altă expoziție intitulată „Orga culorilor. Toamna”, vor expune lucrări de pictură copii de la Complexul de Servicii Sociale din Jibou și elevi ai liceului “Ion Agârbiceanu” din același oraș. Aceștia au fost coordonați de profesorul Vasile Cioca de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, în cadrul “Atelierelor de pictură”, o activitate convergentă a Simpozionului.

Întâlnirea va prilejui lansarea micului catalog al expoziției pictorului HOREA PAȘTINA, tipărit cu ocazia expoziției personale a autorului: LUMINĂ LINĂ. Catalogul este editat de editura „Caiete Silvane” din Zalău.

Aflată la cea de a VII-a ediţie, Tabăra de Pictură din cadrul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, s-a desfăşurat în acest an sub genericul „IZVORUL. LUMINĂ DIN LUMINĂ”. De șapte ani, în fiecare vară, la Grădina Botanică din Jibou se întâlnesc pictori din centrele artistice importante din țară. Aici ei se documentează, creează, schimbă idei şi impresii și intră în comuniune cu un loc privilegiat. De ce în Grădină? Pentru că aici au găsit o gazdă bună și înțeleaptă, ar fi un răspuns simplu şi adevărat. Pentru că aici sunt persoane care înțeleg și apreciază ceea ce fac artiştii, și pentru că sunt instituții care, prin susținerea Simpozionului, investesc în actul cultural contemporan.
În toamna aceasta, Grădina Botanică din Jibou a fost din nou locul de creaţie a nouă pictori profesionişti, nume importante ale artei romînești contemporane. Ca loc al întîlnirii modelatoare și ca loc de paradisiacă indistincție, grădina devine după o inspirată observație a lui Lucian Blaga, un loc al reveriei, al reculegerii, al atenției îmbunătățite.
Curatorul expoziţiei este criticul de artă OLIV MIRCEA, iar directorul şi organizatorul taberei a fost pictorul RADU SERBAN.
Majoritatea pictorilor prezenți împărtășesc o opțiune stilistică care le permite o deschidere plenară unul către celălalt și totodată a tuturor în fața picturii contemporane . Pentru pictorii prezenți în această toamnă la Jibou înțelegerea grădinii este „o activitate profund spirituală care face parte – după o judicioasă observație a lui Horea Bernea, „din sfera considerabil mai vastă a activităților de tip mistic”. Tema de acum pune în valoare realul ca prezență poetică.
Trebuie menționat faptul de excepție că HOREA PAȘTINA și MIHAI SÂRBULESCU sînt membrii fondatori ai grupului PROLOG, cel mai semnificativ grup de pictori – format în 1985 – care a expus neîncetat timp de peste treizeci și cinci de ani. Grupul PROLOG a marcat inconfundabil pictura și arta contemporană romînească. Pictorii CRISTIAN DIȚOIU, MARIAN DOBRE, VALERIU PALADI și GEORGE MIRCEA, nume proprii ale artei contemporane dar și ucenici la începuturile lor artistice la clasa profesorului HOREA PAȘTINA și a colegului său MIHAI SÂRBULESCU, contribuie împreună la edificarea și configurarea unei geografii culturale cu valențe de expresivitate în ordinul vizualității.
ALEXANDRU ANTONESCU, CRINELA ANTONESCU și RADU ȘERBAN formați și ei în mediul artistic al școlii bucureștene și în duhul „optzecist” al atelierului profesorului Marius Cilievici fac să prindă chip o dinamică formată din ritmuri, din semne, din tensiuni care sînt pictate fie în realitatea figuralului lor sau în astracția lor profund semnificativă .
IZVORUL – tema de acum a întrunirii pictorilor – este înțeles ca gură a apei vii, a apei neprihănite. Materia cosmică intră în planul realităților omenești. Sacralizarea izvorului este universală. Pictorii caută sămînța cerului, sîngele divin și maternitatea suprafirească. Izvoarele sînt ocrotite prin tabuuri. Apa tămăduiește răni și reînsuflețește. Izvorul devine în viziunea pictorului un simbol al originii, al puterii, al harului și al fericirii. Izvorul este, deasemeni, o imagine a sufletului, ca origine a energiilor spirituale ale vieții interioare. Ca substanță a neprihănirii, izvorul, stă la baza cunoașterii contemplative, a memoriei, și a inițierii.